lumina ta

uite
încerc să înțeleg,
de ce-mi doresc
să te înțeleg,
să te iert, să te îmbrățișez,
să-ți spun cât de mult încerc
să nu te urăsc.
e o lume scurtă, aspră și rece
ca o piatră de râu.

am o poză cu băiatul meu pe o piatră de râu.
ea a ramas la masă cu telefonul.
noi ne-am dus la râu.
stătea iubitul meu și privea cum curgea apa,
și se simțea așa curajos, este atât de curajos. 
ca ea. nemărginită.
mi-a cerut să îl ajut să pășească spre mal,
mi-a dat mâna lui mică și l-am tras lângă mine.
am amintirea asta de când am fugit de tot ce s-a întâmplat
doar ca să mă întorc ca super mario la început
pentru că
nu am salvat.

toți terapeuții să-mi vină sub nori, 
1000 de pepeni dulci pentru setea mea de tine.
să plouă roșu și lipicios în luna zilei tale.
bice Ilie, bice bice bice.

“atâta putere nu mi-a cerut nici Dumnezeu”
– zicea un amărât pe marginea
sufletului meu – “mai taci în pula mea din gură, oza
m-am săturat să te aud vorbind. taci!
mișcă-te,
luptă,
fă-o să zâmbească,
ești atât de bun la asta.
e timpul să faci titirez din crucea aia, 
aici nu are treabă Dumnezeu. 
Dumnezeu te-a lăsat singur să joci
să vezi de ce ești în stare”.
tremură consola. 
m-am săturat să mă aud vorbind.

la timpuri noi, nivele noi. 
le știu pe toate, doar lasă-mă să mă scutur și să încerc până la cap. 

ce merită durerea asta?
de ce pot? de ce fac tot posibilul?
asta să te întrebi.
tu, mic secret din șifonier. 
ironia jocului de șah la care îmi place să spun că nu m-am priceput niciodată. pioni la margine până mor pentru regina mea.
lasă-mă singur.
de ce pot? 
eu nu joc. eu muncesc, iubesc și devin.

că are zâmbetul cât un munte de aur,
corpul rupt din tablouri furate, 
mintea unui brici gravat cu flori,
bunătatea unei bunici din Brasov,
mirosul unei cărți vechi, 
viitorul unei jumătăți de cană,
iubirea unui “nu!” strigat spre cer,

Pace pentru toți hoții,
pacea ce-mi îngroșă carapacea,
pacea care-mi iartă și vindecă,
care nu răzbună, care pupă-n somn,
care-ți spune “ok, e o poezie bună, sper să vadă și ea asta”.

O să mă iubesc într-o zi,
o să mă iubească într-o zi,
o să mă iubești într-o zi
și o să spui “uite, a putut,
eu nu aș fi putut.”